Parca a fost ieri, mi s-au intiparit in memorie zilele acelea similar zilei cutremurului, 4 martie 1977. Aceste doua evenimente sunt cele mai impresionante din viata mea, pe care le-am petrecut aproape integral pe strada.

Dupa ce ascultasem emisiunile postului Europa Libera asteptam cu nerabdare sa se intample si la noi rasturnarea regimului comunist: cazuse zidul Berlinului in toate celelalte state comuniste din Europa, se produsesera schimbarile asteptate de 45 de ani, numai la noi, inca nimic. Cu aceste ganduri am coborat la statia de metrou Tineretului, in dimineata zilei de 22 decembrie 1989, pentru a ajunge la serviciu, la Institutul de Proiectari Constructii de Masini de pe Calea Victoriei, din apropierea Pietei Romane. Eram adjunctul sefului unui atelier de proiectare, amplasat in vecinatatea Salonului Spaniol, la etajul I, cu vederea spre strada Berthelot (fosta Nuferilor).

Prezenta mea era imperios necesara pentru finalizarea si predarea ultimelor proiecte din planul anual. La statia Unirii, ni s-a comunicat ca metroul nu mai opreste pana la Piata Victoriei, astfel ca am coborat acolo pentru a merge pe jos pana la serviciu. Parca eram la iesirea de la un mare meci de fotbal, o mare de oameni se indrepta spre Universitate. In dreptul Bisericii Coltea, preotul (ulterior am aflat ca era un fost informator al Securitatii)  a inceput sa traga clopotele. In fata ministerului Agriculturii era amplasat un tanc, iar soldatul ni s-a adresat spunand ca putem trece, armata nu va trage in noi.

Revolutia_Bucuresti_1989_007Ajungand spre Comitetul Central, am vazut pe strada 30 decembrie, pe caldaram, urme de sange pe jos de la infruntarile din noaptea precedenta, dupa spargerea baricadei din fata Intercontinentalului. Impreuna cu multimea de oameni, intrau in piata din fata Comitetului Central, camioane cu muncitori din intreprinderile Capitalei, iar militarii se regrupau spre intrarea in temuta cladire, iar o parte din trupe paraseau locul, indreptandu-se spre strada Stirbey Voda.

La balcon a aparut Ceausescu, incercand sa se adreseze oamenilor, dar, vazand dezaprobarea acestora, a disparut rapid in interior, in valul de huiduieli. Peste cateva minute, dintr-un elicopter alb, s-au aruncat manifeste in care se anunta ca are loc o lovitura de stat, iar un alt elicopter a aterizat pe terasa cladirii Comitetului Central dupa care a decolat incarcat cu dictatorul Ceausescu, sotia si cativa insotitori, care fugeau de dreapta judecată a poporului roman – de care nu mai avea scapare si care avea sa-i ajunga la Targoviste, de Craciun.

Mi-am dat seama atunci ca dangatul bisericii Coltea anunta Prohodul regimului care ne-a impilat timp de 45 de ani! Asa am cucerit libertatea!

Comenteaza